Palpaie cald si in poale albastru
ca panza de alcool pe crinii tristi.
Lumina mioapa-i un dezastru,
adu-ti aminte si tine ochii-nchisi.
Femeia inchisa-n vis coboara pe liane
spre palat de fildes si de margaritare
mi-aduce melci si galbene banane
si-atunci i-o spun cu glasu-mi tare:
„Chilotii tai mototoliti si rosii,
ham pentru grele si vibrante buci
sa bucure nespus toti prostii
ciupind necoaptele naluci…
Caci te astept. Primesc si sanii ce-mi aduci,
cuvantu-ti adormit, culorile-ti mai dulci…
Caci te astept in liniste langa fecioare
pe cerul sfant ca mirul cu mult soare.
Si ploaia de mi-e ploaie-mi da avant
sa mai privesc femei cu bucile in vant.
Am sa platesc cu noua ruble
cerandu-ti apa si votci duble.
Si-acolo in umbritul colt de zare
sta gandu-mi stapanit de soare,
un fraged gand cretin si-un vag plictis
plutesc tacut in ceata de cannabis.”
Si-n calmul zenit incremenit
acum iti pare din lacrima raiului
purtand mantuitul azur infinit,
cum paseste adanc aurul graiului.
Palpaie cald si in poale albastru
ca panza de alcool pe crinii tristi.
Lumina mioapa-i un dezastru,
adu-ti aminte si tine ochii-nchisi.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Frumos...
ReplyDelete